Bantas Irina
Cuprins
Epilepsia este o boală cronică manifestată prin crize epileptice repetate. La Pandora Medical Center, oferim servicii complete de diagnosticare și tratament pentru epilepsie, utilizând tehnologii avansate precum EEG (Electroencefalograma) pentru a măsura activitatea electrică a creierului și a identifica posibilele cauze ale crizelor epileptice. Dar, mai întâi, este esențial să înțelegem cum se manifestă o criză epileptică.
Criza epileptică apare brusc, durează câteva minute și nu este provocată de alte cauze externe, manifestându-se stereotip. Crizele epileptice pot avea manifestări motorii, senzitive, senzoriale, comportamentale, cu sau fără modificarea stării de conștiență.
Criza Epileptică: Simptome
Pentru a înțelege cum se manifestă o criză epileptică, este important să recunoaștem semnele și simptomele specifice. Înainte de o criză epileptică, pacientul poate experimenta o serie de semne pre-ictale. Aura este una dintre aceste semne și constă în senzații subiective resimțite de pacient, cum ar fi amețeli, tulburări de vedere sau dureri gastrice, care se repetă înainte de fiecare criză. De asemenea, tulburările de dispoziție sau comportamentale, cum ar fi nervozitatea, anxietatea și neliniștea, pot apărea înainte de o criză.
În timpul unei crize epileptice, cunoscută sub denumirea de fază ictală, simptomele pot varia. Pot apărea semne vocale, cum ar fi țipătul sau inspirul zgomotos și vorbirea neinteligibilă. Semnele motorii includ mișcările ochilor sau capului, posturile anormale, mișcările automate sau mișcările ritmice localizate într-o parte a corpului sau în tot corpul. De asemenea, pot apărea simptome senzitive, precum parestezii sau furnicături într-o anumită parte a corpului.
Simptomele senzoriale includ tulburări de vedere, gust sau miros. În plus, semnele respiratorii, cum ar fi creșterea sau diminuarea ritmului respirației, perioadele de apnee și cianoza facială, sunt frecvente. Semnele autonome, cum ar fi dilatarea pupilelor, hipersalivația, creșterea sau scăderea ritmului cardiac, incontinența urinară și paloarea, pot apărea de asemenea. Pierderea conștienței este un alt simptom comun, iar pacientul nu mai are capacitatea de a comunica verbal.
După o criză epileptică, în faza post-ictală, pacientul poate experimenta amnezia crizei, confuzie, somnolență sau letargie. De asemenea, pot apărea dureri musculare, semne de mușcare a limbii și deficit motor tranzitor, cunoscut sub numele de paralizie Todd. Este esențial să înțelegem cum se manifestă o criză epileptică pentru a putea oferi îngrijirea adecvată și a interveni corespunzător.
Clasificarea Crizelor Epileptice
Clasificarea crizelor epileptice este esențială pentru a înțelege cum se manifestă acestea în diverse forme. Crizele cu debut focal sau parțiale pot apărea fără pierderea cunoștinței sau cu alterarea ei parțială și se manifestă prin semne motorii, senzitive, senzoriale sau autonome în funcție de localizarea focarului. Anomaliile EEG focale sunt frecvente în aceste cazuri. Crizele cu debut generalizat implică pierderea conștienței și au manifestări motorii tonice, clonice, mioclonice sau de tip absență, având manifestări EEG bilaterale.
Criza tonică se caracterizează prin pierderea conștienței, rigidizarea mușchilor corpului și predispoziția la cădere. Această rigidizare poate fi atât de intensă încât pacientul își poate pierde echilibrul și poate cădea. În timpul crizei tonice, toate mușchii devin rigizi, inclusiv cei ai trunchiului, ceea ce poate duce la dificultăți respiratorii. Pacientul poate prezenta și alte simptome autonome, precum dilatarea pupilelor și modificări ale ritmului cardiac.
Criza atonică implică pierderea conștienței și o relaxare bruscă și completă a mușchilor, cunoscută sub numele de hipotonie musculară. Această relaxare musculară duce la căderea pacientului, deoarece corpul nu mai poate susține greutatea. Crizele atonice sunt de obicei foarte scurte, dar pot fi periculoase din cauza riscului de rănire prin cădere.
Criza clonică se manifestă prin mișcări ritmice și repetitive care pot afecta membrele, trunchiul sau fața. Aceste mișcări sunt cauzate de contracții și relaxări rapide ale mușchilor. Crizele clonice pot dura de la câteva secunde până la câteva minute și sunt adesea însoțite de pierderea parțială sau completă a conștienței.
Criza mioclonică implică spasme musculare scurte și bruște care pot fi localizate într-o anumită parte a corpului sau pot fi generalizate. Aceste spasme sunt rapide și pot face ca persoana să scape obiecte din mâini sau să se dezechilibreze. De obicei, crizele mioclonice nu implică pierderea conștienței, dar pot fi foarte deranjante și pot apărea în grupuri de mai multe spasme succesive.
Criza de tip absență se manifestă printr-o perioadă scurtă de privit în gol, în care pacientul pare complet deconectat de la mediul înconjurător și nu răspunde la stimuli. Aceste crize sunt adesea însoțite de mișcări automate, cum ar fi clipitul rapid, plescăitul buzelor sau mișcări ale mâinilor. Crizele de tip absență sunt de obicei scurte, durând doar câteva secunde, dar pot apărea de mai multe ori pe parcursul unei zile.
Criza tonico-clonică este caracterizată printr-o combinație de faze tonice și clonice. Inițial, pacientul pierde conștiența și mușchii corpului devin rigizi (faza tonică), urmată de mișcări ritmice și repetitive (faza clonică). În timpul acestei crize, pacientul poate avea convulsii violente, respirație zgomotoasă și necontrolată, emisie de urină și poate mușca limba din cauza contracțiilor musculare intense. Aceste crize pot dura de la câteva minute până la mai multe minute și sunt urmate de o perioadă de confuzie și somnolență.
Cauzele Crizelor Epileptice
Etiologia crizelor epileptice poate fi diversă. Crizele idiopatice au cauze genetice și includ majoritatea epilepsiilor generalizate și focale benigne ale copilului. Crizele simptomatice sunt datorate unei suferințe cerebrale cunoscute, iar crizele criptogenice au cauze necunoscute sau neidentificate. Cunoașterea acestor aspecte este importantă pentru a înțelege cum se manifestă o criză epileptică și pentru a putea stabili un diagnostic corect.
Criza Epileptică: Metode de Diagnostic
Metodele de diagnostic pentru crizele epileptice includ istoricul bolii, examenul clinic neurologic și utilizarea EEG, inclusiv EEG cu teste de provocare, cum ar fi înregistrarea de somn sau după privarea de somn. Imagistica cerebrală, cum ar fi RMN-ul cerebral cu protocol de epilepsie, este de asemenea esențială.
Pentru persoanele care experimentează crize epileptice, consultarea unui neurolog reprezintă un pas esențial în obținerea unui diagnostic precis și a unui plan de tratament. Neurologul este specialistul care poate evalua în detaliu simptomele, poate efectua teste diagnostice și poate prescrie tratamente eficiente pentru gestionarea crizelor. Pentru a înțelege mai bine pașii necesari în gestionarea epilepsiei, este esențial să știți cum se desfășoară o consultație la medicul neurolog, unde se realizează o evaluare detaliată și se stabilește un tratament adecvat.
La Pandora Medical Center, suntem dedicați să oferim îngrijire de înaltă calitate pacienților noștri, utilizând tehnologie de ultimă generație pentru diagnosticarea și tratarea crizelor epileptice. Contactați-ne astăzi pentru o evaluare completă și personalizată a stării dumneavoastră de sănătate și aflați cum se manifestă o criză epileptică pentru a beneficia de tratamentul adecvat.
