Bantas Irina
Cuprins
Evaluarea unui pacient cu deficit cognitiv reprezintă un proces complex, necesitând o abordare multidisciplinară pentru a înțelege în mod adecvat natura și extinderea afectării cognitive. Această evaluare este esențială pentru stabilirea unui diagnostic corect și pentru planificarea unui tratament eficient. În acest sens, implicarea membrilor familiei sau a prietenilor apropiați este crucială, deoarece aceștia pot furniza informații valoroase despre istoricul medical al pacientului și evoluția simptomelor.
Importanța dialogului medic - membru al familiei
Dialogul dintre medic și un membru al familiei sau un prieten apropiat devine deosebit de relevant în cazurile avansate ale bolii, unde pacientul nu mai poate comunica eficient. Acesta ajută la reconstruirea unui istoric detaliat al simptomelor, inclusiv primele semne de boală, evoluția acesteia, capacitatea pacientului de a se descurca singur și istoricul familial al demenței.
Din interviul putem afla o serie de aspecte importante :
- cum au fost sesizate primele semne de boală
- cum a evoluat boala
- dacă pacientul locuiește singur, dacă se poate gospodări singur sau are nevoie de ajutor
- dacă există persoane cu demență în familie
- ce tratamente are pacientul și ce boli are pacientul
- dacă are factori de risc vasculari
- dacă prezintă modificări de comportament sau de personalitate
Trebuie subliniat ca demența afectează nu numai pacientul, dar și viața familiei acestuia. De aceea, este important ca în tratamentul și evaluarea pacientului să fie implicată și familia. Aceasta este cea care sesizează, de cele mai multe ori, modificările incipiente ale bolii. Totodată, familia susține pacientul pe toată durata evoluției bolii. În tot acest timp, este vital să se țină legătura permanent cu medicul curant, deoarece familia primește de la acesta sfaturi de gestionare a pacientului.
Examenul clinic și neurologic
Cele două tipuri de examene cuprind evaluări detaliate și complexe.
- Se va stabili dacă pacientul este orientat temporal și spațial și dacă este cooperant
- aspectul fizic – dacă pacientul are o ținută îngrijită, dacă este îmbrăcat și are un comportament adecvat situației
- examenul fizic general
- examenul neurologic (evaluarea văzului, auzului, a limbajului, a funcției motoriii, coordonați și sensibilității)
- măsurarea TA
- evaluarea oftalmologică a fundului de ochi
- evaluarea circulației periferice arteriale și venoase
- examenul inimii: ascultarea cordului și a vaselor cervicale
Investigații și analize necesare
Analizele de sânge, dar și examenele imagistice constituie instrumente esențiale în diagnosticarea deficitului cognitiv. Acestea includ:
- Analize de sânge: hemoleucograma, glicemia, funcția hepatică și renală, profilul lipidic, funcția tiroidiană, dozarea vitaminei B12 , folați servici, electroliți servici, teste pentru sifilis. Se pot recomanda și alte teste de sânge în funcție de bolile pacientului.
- Examen imagistic – CT sau RMN. Recomandat ca pacientul să efectueze un examen RMN cerebral fără substanță de contrast care pune în evidență și leziunile substanței albe. Sunt anumite situații în care nu se poate efectua un RMN cerebral: în cazul unui pacient cu claustrofobie, sau a unui pacient cu dispozitive metalice în corp, etc.
- EEG
Evaluare psihologică completă: teste de memorie (MoCa, MMSE, TC , adas-cog , Clinical Dementia Rating) teste pentru depresie și teste pentru anxietate
Înțelegerea deficitului cognitiv
- testele psihologice de memorie ne permit aprecierea gradului de deteriorare cognitivă (gradul de evoluție a bolii)
- testele de anxietate și depresie ne arată dacă pacientul mai are și alte cauze de agravare a tulburărilor de memorie (dacă pacientul cu Boala Alzheimer are și depresie, va avea tulburări de memorie mai severă, iar dacă tratăm depresia, se îmbunătățește parțial și memoria
- stabilirea etiologiei demenței este foarte importantă, tratarea cauzei demenței poate duce la scaderea progresiei bolii. Iată un exemplu îm acest sens – în demența vasculară, dacă tratăm factorii de risc vasculari (HTA , dislipidemia , bolile cardiace, fibrilația atrială, boli hematologice care determină hipercoagulabilitatea sângelui), putem să încetinim semnificativ evoluția demenței.
Studiile recente subliniază importanța detectării timpurii și a intervenției precoce în managementul deficitului cognitiv. De exemplu, cercetările indică faptul că modificările stilului de viață, inclusiv dieta, exercițiile fizice și antrenamentul cognitiv, pot avea un impact semnificativ asupra încetinirii progresiei bolii în fazele sale incipiente. De asemenea, terapiile inovative, precum utilizarea realității virtuale și a tehnologiei digitale, arată promisiune în reabilitarea cognitivă.
Evaluarea pacienților cu deficit cognitiv necesită o abordare holistică și personalizată, integrând informații din diverse surse și utilizând o gamă largă de instrumente de evaluare. O înțelegere profundă a proceselor implicate și a celor mai recente descoperiri în domeniu poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților și a familiilor lor.
